Ce ziceți de teoria următoare: în secolul care vine, bitcoinul va fi moneda de bază a omenirii? Poate o să ziceți că vorbesc prostii. Dar dacă dați o căutare după pret bitcoin, observați că una bucată monedă digitală prescurtată BTC valorează zece mii de bancnote cu chipul lui George Washington. ZECE MII DE DOLARI. Nicio altă monedă nu are această valoare. Pe baza acestei valori, putem spune că, de fapt, bitcoinul deja este, astăzi, moneda de referință sau cea mai puternică monedă din lume. Totuși, ce este acest bitcoin și mai ales cum se poate ca o monedă care la ora actuală nu este recunoscută de niciun stat, de nicio bancă și de nicio autoritate din lume, să valoreze 10000 de dolari?
Începutul bitcoinului se află undeva prin anii 2009, când un japonez misterios, sau un grup de oameni, că nu se știe exact cine este sau cine sunt, a inventat un algoritm matematic care, dacă ar rula pe mai multe calculatoare, ar putea dirija emisia unor monede complet digitale, pe care posesorii le-ar putea folosi pentru a face diverse schimburi între ei fără să-și decline identitatea (plăți cât mai anonime) și fără să trebuiască să plătească taxe la stat (bitcoinii, nefiind bani oficiali, trec de controlul băncilor și al fiscului). Persoanele care ar rula acel program pe calculatoarele lor ar câștiga și ei ceva bitcoini, prin faptul că întrețin rețeaua. Ideea a prins, iar astăzi, avem, iată, o întreagă nebunie pe tema monedelor digitale.
Cu toate că prețul unui bitcoin este atât de ridicat, natura lui îl face greu accesibil omului de rând, care nu se pricepe suficient de bine să folosească un calculator. Motivul principal îl constituie faptul că bitcoinul nu este o monedă fiat, pe care să o poți simți sau pipăi, pe care să o vezi și pe care să o bagi în portofel. Nu este nici din hârtie, nici din metal, nici din plastic. Este doar un șir de numere salvate într-un program de calculator. Ca să-l păstrezi, trebuie să înțelegi cum lucrează acest program și să te ferești de posibilii țepari din domeniu (deloc puțini, tocmai datorită gradului mare de anonimitate pe care această monedă îl conferă și a naturii ei esoterice). Mai mult, nu poți cumpăra haine sau lapte sau pâine sau cărți de la magazin plătind în bitcoini.
Totuși, dacă ești o persoană suficient de tehnică și te preocupi cât de cât, sau ai șansa să-ți dea cineva niște bitcoini, domeniul se poate dovedi foarte profitabil pentru tine. Dar până când? Cât o să dureze această evoluție fulminantă, poate aproape exponențială, a acestei monede atât de îndrăgită de unii și hulită de alții? Există două direcții de evoluție. Fie guvernele diverselor țări, într-un efort reunit, vor reuși s-o interzică și s-o scoată de pe piață (sau s-o prăbușească din interior), fie ea va triumfa. Partea interesantă e că algoritmul e setat de așa natură încât, teoretic, exclude posibilitatea unei bule. Până atunci, deocamdată, achiziția de bitcoini stă sub auspiciul a ceea ce unii numesc hazard iar alții niște principii greu accesibile minții obișnuite.
Așadar, care este valoarea reală a unui bitcoin. Greu de spus. Un lucru e cert: la apariția lui, în 2009, acesta valora mult sub un dolar. Cred că câțiva cenți. Astăzi, el se schimbă pentru 10000 de dolari. Concluziile le trage fiecare.
Începutul bitcoinului se află undeva prin anii 2009, când un japonez misterios, sau un grup de oameni, că nu se știe exact cine este sau cine sunt, a inventat un algoritm matematic care, dacă ar rula pe mai multe calculatoare, ar putea dirija emisia unor monede complet digitale, pe care posesorii le-ar putea folosi pentru a face diverse schimburi între ei fără să-și decline identitatea (plăți cât mai anonime) și fără să trebuiască să plătească taxe la stat (bitcoinii, nefiind bani oficiali, trec de controlul băncilor și al fiscului). Persoanele care ar rula acel program pe calculatoarele lor ar câștiga și ei ceva bitcoini, prin faptul că întrețin rețeaua. Ideea a prins, iar astăzi, avem, iată, o întreagă nebunie pe tema monedelor digitale.
Cu toate că prețul unui bitcoin este atât de ridicat, natura lui îl face greu accesibil omului de rând, care nu se pricepe suficient de bine să folosească un calculator. Motivul principal îl constituie faptul că bitcoinul nu este o monedă fiat, pe care să o poți simți sau pipăi, pe care să o vezi și pe care să o bagi în portofel. Nu este nici din hârtie, nici din metal, nici din plastic. Este doar un șir de numere salvate într-un program de calculator. Ca să-l păstrezi, trebuie să înțelegi cum lucrează acest program și să te ferești de posibilii țepari din domeniu (deloc puțini, tocmai datorită gradului mare de anonimitate pe care această monedă îl conferă și a naturii ei esoterice). Mai mult, nu poți cumpăra haine sau lapte sau pâine sau cărți de la magazin plătind în bitcoini.
Totuși, dacă ești o persoană suficient de tehnică și te preocupi cât de cât, sau ai șansa să-ți dea cineva niște bitcoini, domeniul se poate dovedi foarte profitabil pentru tine. Dar până când? Cât o să dureze această evoluție fulminantă, poate aproape exponențială, a acestei monede atât de îndrăgită de unii și hulită de alții? Există două direcții de evoluție. Fie guvernele diverselor țări, într-un efort reunit, vor reuși s-o interzică și s-o scoată de pe piață (sau s-o prăbușească din interior), fie ea va triumfa. Partea interesantă e că algoritmul e setat de așa natură încât, teoretic, exclude posibilitatea unei bule. Până atunci, deocamdată, achiziția de bitcoini stă sub auspiciul a ceea ce unii numesc hazard iar alții niște principii greu accesibile minții obișnuite.
Așadar, care este valoarea reală a unui bitcoin. Greu de spus. Un lucru e cert: la apariția lui, în 2009, acesta valora mult sub un dolar. Cred că câțiva cenți. Astăzi, el se schimbă pentru 10000 de dolari. Concluziile le trage fiecare.
0 comentarii