website stat

Câte specii de pești, atâtea tipuri de undițe

Dacă fiecare pasăre pe limba ei piere, atunci s-ar putea spune că fiecare pește își are undița potrivită. Este concluzia pe care am tras-o vizitând site-ul Romnets, practic un magazin online cu articole pescărești. Despre pescuit am scris recent, și menționam atunci că am un coleg de muncă care-i pescar amator. Amator nu de ocazie, ci din pasiune: își petrece uneori weekendurile dând la copcă. Știam de la el că există locuri bune și rele, sezoane bune și rele, respectiv mai multe modalități de a pescui: clasic, adică cu undița, cu plasa etc. Dar undița aia nu-i de un singur tip.

pescari

Probabil acum vă așteptați să vă spun că pe Romnets am găsit o întreagă categorie de undițe exclusiv pentru pești răpitori. Alături de fire, mulinete, lansete, idem pentru pescuitul la crap, la muscă, la copcă și staționar. Pentru că, nu-i așa, fiind vorba de specii diferite de pești (care deci au cel puțin mărimi și preferințe culinare diferite) și moduri diferite de a pescui, sau abordări diferite (la copcă versus staționar), cel mai bine este să se utilizeze instrumente cât mai adecvate lor. Cam ca în bancul cu japonezul, de mai jos. Dar nu. Pe site am găsit instrumente profesionale pentru pescuitul de anvergură, chiar industrial. Vorbim aici de plase de pescuit, plase de protecție, de fapt - cam tot ce ține de plase, care am înțeles că sunt făcute din material importat din Japonia, de cea mai bună calitate, și prelucrat manual la noi. Așadar, dacă vreți să pescuiți pe bune, nu doar ca hobby, puteți să le faceți o vizită. Și acum bancul.

sirenă

Pe malul unui râu vin să pescuiască un român și un japonez. Asiaticul cu undiță performantă, mulinetă electronică, tehnologie de ultimă oră, românul, cu o bâtă. Trec câteva ore iar japonezul nu prinde nimic în timp ce coșul românului se umple. Intrigat, străinul îl roagă pe român să-i explice metoda lui. „E simplu. Te dezbraci de la brâu în jos și intri în apă. Peștele vede momeala, se apropie iar tu îi tragi una cu bota în cap.” Se pune și japonezul pe treabă, intrând în apă dezbrăcat de la brâu în jos, cu românul lângă el pe post de consilier. La scurt timp se zărește un pește. „Încerc să îl lovesc?” întreabă japonezul. „Mai lasă-l să se apropie”, zice românul. „Dar acum?” întreabă din nou japonezul. „Mai lasă-l puțin, să fii sigur că-l nimerești”, vine răspunsul. „Gata, acum îi poți păli una”, zice în sfârșit românul. „Ahh, să-l mai lăsăm un pic...” face japonezul.

Deci momeală diferită pentru fiecare tip de pește. Cel de pe plaiurile noastre mioritice fiind momit cu chestii care să nu poată fi pronunțate fără beepul de rigoare, eventual în număr cât mai mare. După cum se vede din emisiunile ce domină paginile de cancan și știri mondene, precum și unele posturi de televiziune. Revenind însă la lucruri mai serioase, adică la peștii din apă, dacă nu vreți să folosiți și voi bâta, poate merită să intrați pe magazinul amintit mai sus. Happy fishing!

0 comentarii