Lumea, și odată cu ea lucrurile, evoluează. Mai țineți minte cu ce ne jucam noi, de exemplu, când eram mici? Zic noi, că presupun o anumită medie de vârstă a celor care mă citesc, apropiată de a mea; deci tineri. Eu personal am trecut prin toate; de la alergat la fotbal, de la șah la cărți,de la colecționat de timbre la jocuri de-a „Nu te supăra, frate”, de la „hoții și polițiștii” la „cowboys și indieni”, de la țevi cu cornete la praștii cu coioabe, și mă opresc că mi-e greu să mi le aduc aminte pe toate.
Când ești mic, nu prea te interesează banii sau posibilitățile părinților, și primești cu bucurie ce ți se oferă. Dar diferențe există, nu doar între clasele sociale, ci și în timp: întrebați-vă părinții de exemplu cu ce se jucau când erau ei mici. Fără îndoială că toții copiii sunt fericiți, după cum toți adolescenții sunt îndrăgostiți. Dar vă pot spune că, privind retrospectiv, au fost câteva goluri sau lucruri care au rămas neîmplinite. Bicicleta este unul dintre ele; încă nu-i târziu să-mi cumpăr una, deși acum evident că nu o să mai am timp de joacă cu ea. Scooterul ar fi alta, și ar mai fi.
Astăzi, dacă ai niște mici sportivi în casă și îți permiți, le poți cumpăra chiar un cos de basket de la Bekid, pliabil, adică cu înălțime reglabilă. Unde Bekid e unul din magazinele online care comercializează chestii pentru cei mici, unul din magazinele serioase să zicem. Online, însăși acest termen nu exista pe vremea când părinții mei erau tineri. Un cadou de genul ăsta poate lăsa o impresie asupra oricărui copil. În fond, după ce crești, cu ce rămâi dacă nu cu amintirile?
Deci, în mod cert, lumea avansează. Dar, din păcate, odată cu ea, societatea per ansamblu îmi dă serioase semne de îngrijorare cum că ar involua. În loc de astfel de jocuri naturale (și nu trebuie să fie ceva sump, poate fi un joc de puzzle, sau ceva lego, orice), oamenii cu bani dau sute de euro pe tablete și telefoane mobile, „inteligente”, cu care apoi copiii își petrec cea mai mare parte a timpului liber, ratându-și astfel, de fapt, copilăria. Pierduți într-o lume iluzorie, pe chat sau în jocuri în rețea, violente, oribile, ei nu pot fi trași la răspundere, pentru că încă nu ai discernământ; dar părinții lor ce scuză au?
Poate aceea că, neavând astfel de tehnologii pe vremea lor, încearcă să acopere un gol pentru odraslele lor. Dar undeva, zic eu, trebuie trasă o linie.
Când ești mic, nu prea te interesează banii sau posibilitățile părinților, și primești cu bucurie ce ți se oferă. Dar diferențe există, nu doar între clasele sociale, ci și în timp: întrebați-vă părinții de exemplu cu ce se jucau când erau ei mici. Fără îndoială că toții copiii sunt fericiți, după cum toți adolescenții sunt îndrăgostiți. Dar vă pot spune că, privind retrospectiv, au fost câteva goluri sau lucruri care au rămas neîmplinite. Bicicleta este unul dintre ele; încă nu-i târziu să-mi cumpăr una, deși acum evident că nu o să mai am timp de joacă cu ea. Scooterul ar fi alta, și ar mai fi.
Astăzi, dacă ai niște mici sportivi în casă și îți permiți, le poți cumpăra chiar un cos de basket de la Bekid, pliabil, adică cu înălțime reglabilă. Unde Bekid e unul din magazinele online care comercializează chestii pentru cei mici, unul din magazinele serioase să zicem. Online, însăși acest termen nu exista pe vremea când părinții mei erau tineri. Un cadou de genul ăsta poate lăsa o impresie asupra oricărui copil. În fond, după ce crești, cu ce rămâi dacă nu cu amintirile?
Deci, în mod cert, lumea avansează. Dar, din păcate, odată cu ea, societatea per ansamblu îmi dă serioase semne de îngrijorare cum că ar involua. În loc de astfel de jocuri naturale (și nu trebuie să fie ceva sump, poate fi un joc de puzzle, sau ceva lego, orice), oamenii cu bani dau sute de euro pe tablete și telefoane mobile, „inteligente”, cu care apoi copiii își petrec cea mai mare parte a timpului liber, ratându-și astfel, de fapt, copilăria. Pierduți într-o lume iluzorie, pe chat sau în jocuri în rețea, violente, oribile, ei nu pot fi trași la răspundere, pentru că încă nu ai discernământ; dar părinții lor ce scuză au?
Poate aceea că, neavând astfel de tehnologii pe vremea lor, încearcă să acopere un gol pentru odraslele lor. Dar undeva, zic eu, trebuie trasă o linie.
0 comentarii