În general, dacă deţii o bucată de teren brut (de exemplu lângă casa bunicilor de la ţară) iar acel teren nu este o grădină sau un loc unde cultivi legume şi zarzavaturi, ci un loc pe unde treci des (pe jos sau cu maşina), ar fi o idee bună să-l nivelezi şi să-l acoperi cu ceva. Astfel încât să nu te mai murdăreşti când plouă, să poţi merge pe el în orice condiţii de vreme, ba chiar să te poţi da cu bicicleta pe acolo şi, în plus, să arate mult mai frumos decât înainte. Soluţia tradiţională pe care o cunoaştem cu toţii implică să torni beton sau să asfaltezi, obţinând astfel uniformitatea şi rezistenţa dorită. Dar am găsit pe net şi alte propuneri, din care extrag utilizarea pavelelor.
Ce să fie mai indicat, asfaltarea, betonarea sau montarea de pavele (ori pavaje, le puteţi numi şi aşa)? Am căutat pe net şi am ajuns la un articol de pe softpedia, unde se spun tot felul de păreri pro sau contra acestor soluţii. Iar concluzia, şi poate o să vă surprindă pe unii deşi eu zic că-i logic să fie aşa, e că pavelele sunt superioare.
De ce? Ar fi mai multe motive, dar eu zic că toate rezidă în structura celor două materiale: betonul (sau asfaltul) este o placă continuă, în timp ce pavelele sunt angrenaje de piese mici. Iar plăcile continue sunt rigide în timp ce piesele mici dau foarte multă flexibilitate. Sau, cu cuvintele lui aeon de pe forum: „placa de beton turnata, mai devreme sau mai tarziu (2-3 ani) crapa si arata foarte urat”. Pavelele nu crapă. N-au cum crăpa, pentru că nu sunt fixe, ci flexibile. Se pot adapta într-o anumită măsură modificării parametrilor tectonici ai terenului pe care se află.
Apoi, pavelele lasă solul să respire. Iar dacă vrem să efectuăm ceva lucrări la ele, nu trebuie să spargem betonul, e de ajuns să luăm bucăţile de pavele din locul care ne interesează şi ne putem face treaba, apoi le putem pune la loc. Sau să înlocuim doar piesele stricate. Frumos, simplu, elegant, eficient. De asemenea, arată cu mult mai bine decât betonul simplu şi le putem monta chiar şi în grădini, construind cu ele anumite drumuri sau cărări pe care să ne plimbăm în acele grădini.
Legat de aspect, dacă la beton nu prea avem opţiuni, pe un site de profil am găsit 17 modele distincte de pavele, cu forme şi texturi diferite. De la pătrate sau dreptunghiuri până la elegantele forme de pişcot, dublu topor sau orient, unele forme fiind astel gândite încât prin asamblare rezultă imagini sau texturi mai mari, minunate. Site-ul în cauză se numeşte Pavconsult.ro şi, dacă ne gândim că toate aceste modele vin în mărimi şi culori diferite, cred că poate satisface orice gust sau pretenţie estetică.
Din ce am înţeles, în general pavelele sunt mai costisitoare decât betonul. Dar acest lucru e normal: e mai uşor să produci o pastă omogenă numită var sau ciment decât să sculptezi bucăţi de piatră în diferite forme, culori şi tipare. Totuşi, faptul că sunt relativ scumpe le face să nu fie utilizate încă pe scară largă. Dar probabil că oraşele viitorului o să aibă străzi mult mai frumoase în viitorul nu prea îndepărtat, if you ask me.
surse foto: pagina de Facebook Pavconsult
Ce să fie mai indicat, asfaltarea, betonarea sau montarea de pavele (ori pavaje, le puteţi numi şi aşa)? Am căutat pe net şi am ajuns la un articol de pe softpedia, unde se spun tot felul de păreri pro sau contra acestor soluţii. Iar concluzia, şi poate o să vă surprindă pe unii deşi eu zic că-i logic să fie aşa, e că pavelele sunt superioare.
De ce? Ar fi mai multe motive, dar eu zic că toate rezidă în structura celor două materiale: betonul (sau asfaltul) este o placă continuă, în timp ce pavelele sunt angrenaje de piese mici. Iar plăcile continue sunt rigide în timp ce piesele mici dau foarte multă flexibilitate. Sau, cu cuvintele lui aeon de pe forum: „placa de beton turnata, mai devreme sau mai tarziu (2-3 ani) crapa si arata foarte urat”. Pavelele nu crapă. N-au cum crăpa, pentru că nu sunt fixe, ci flexibile. Se pot adapta într-o anumită măsură modificării parametrilor tectonici ai terenului pe care se află.
Apoi, pavelele lasă solul să respire. Iar dacă vrem să efectuăm ceva lucrări la ele, nu trebuie să spargem betonul, e de ajuns să luăm bucăţile de pavele din locul care ne interesează şi ne putem face treaba, apoi le putem pune la loc. Sau să înlocuim doar piesele stricate. Frumos, simplu, elegant, eficient. De asemenea, arată cu mult mai bine decât betonul simplu şi le putem monta chiar şi în grădini, construind cu ele anumite drumuri sau cărări pe care să ne plimbăm în acele grădini.
Legat de aspect, dacă la beton nu prea avem opţiuni, pe un site de profil am găsit 17 modele distincte de pavele, cu forme şi texturi diferite. De la pătrate sau dreptunghiuri până la elegantele forme de pişcot, dublu topor sau orient, unele forme fiind astel gândite încât prin asamblare rezultă imagini sau texturi mai mari, minunate. Site-ul în cauză se numeşte Pavconsult.ro şi, dacă ne gândim că toate aceste modele vin în mărimi şi culori diferite, cred că poate satisface orice gust sau pretenţie estetică.
Din ce am înţeles, în general pavelele sunt mai costisitoare decât betonul. Dar acest lucru e normal: e mai uşor să produci o pastă omogenă numită var sau ciment decât să sculptezi bucăţi de piatră în diferite forme, culori şi tipare. Totuşi, faptul că sunt relativ scumpe le face să nu fie utilizate încă pe scară largă. Dar probabil că oraşele viitorului o să aibă străzi mult mai frumoase în viitorul nu prea îndepărtat, if you ask me.
surse foto: pagina de Facebook Pavconsult
0 comentarii